Cozonac Moldovenesc

      Avand rude in partea moldovei, am avut norocul sa gust un cozonac moldovenesc adevarat. Este extraordinar de pufos si mare, desi se folosesc aceleasi cantitati ca la orice alt cozonac, in sensul ca obtii 2 cozonaci dintr-un kilogram de faina.

      Sunt absolut convinsa ca o sa va placa desertul acesta si ca-l vei alege pe viitor in locul cozonacului pe care obisnuiai sa-l faci.
       

        Ingrediente:

        - 1 kg. faina pentru cozonac
        - 1 si 1/4 cub drojdie proaspata
        - jumatate de litru lapte batut ( nu se pune tot odata, ci in functie de cat cere aluatul )
        - 2 galbenusuri
        - 125 ml. ulei
        - 250 g zahar tos
        - esente
        - jumatate de lingurita cu sare


        Se cerne faina si se presara sarea. In jumatate din laptele incalzit (laptele trebuie sa fie caldut NU fierbinte) se dizolva drojdia si amestecul obtinut se toarna in mijlocul fainii, dupa ce in prealabil s-a facut o gaura in faina, avand grija sa ramana suficienta faina si pe fundul vasului. Se acopera amestecul cu faina de pe margini si se lasa sa creasca la caldura 10 - 20 de minute.

        Se amesteca galbenusul cu zaharul si esentele. Dupa ce creste maiaua, drojdia cu laptele din mijlocul fainii, se adauga galbenusul cu zaharul si esentele si se amesteca toate. Se incepe sa se toarne putin cate putin restul de lapte batut (tot caldut) si se amesteca cu celelalte ingrediente pana cand ajunge sa semene cu un aluat. Acesta nu trebuie sa fie flescait, cu prea mult lichid, de aceea in momentul in care s-a inchegat, devenind un aluat, nu se mai pune lapte.

       Aluatul astfel obtinut se framanta bine si apoi incepeti sa incorporati uleiul. Se pune putin ulei, se framanta, si tot asa pana terminam tot uleiul si se desface coca de pe mana.

       Trebuie sa fie o coca moale, lipicioasa si elastica.

       Se presara putina faina sau se unge cu ulei si se lasa sa creasca.


       Umplutura:

       - un castron cu nuca pisata sau trecuta prin masina de tocat, 2-3 linguri cu cacao cernuta, esente (rom si vanilie, sau orice combinatie va place), zahar tos (dupa gust - gustati amestecul si in functie de asta puneti zahar dupa cat de dulce doriti sa il faceti), si putin albus de ou batut cu furculita (se pune cat sa lege amestecul ca in momentul in care taiati cozonacul sa nu se imprastie toata umplutura).

        Din aceste ingrediente vor rezulta 2 cozonaci, deci dupa ce a crescut aluatul, acesta se imparte in 2 si fiecare parte se intinde, pe masa unsa cu ulei, intr-o foaie groasa (de preferat sa se intinda cu mana pentru a nu scoate aerul din coca, si cozonacul sa iasa pufos; daca nu puteti, folositi sucitorul dar nu apasati foarte tare pe foaie). Se intinde umplutura pe toata suprafata si se impatureste din 2 plieri: partea de sus se aduce pana la jumatatea foii, apoi partea de jos se ridica peste partea deja pliata; astfel va rezulta acel "C" atunci cand cozonacul va fi gata. Se pliaza pe dedesubt capetele, pentru a nu curge umplutura si se pune cu grija in formele unse cu ulei.

        Aici se ung cu galbenus de ou, se pun din loc in loc jumatati de miez de nuca, se presara cu zahar vanilat pe toata suprafata si se mai lasa sa creasca 20-30 de minute.

        Se dau la cuptor pana se rumenesc bine la exterior, si pana cand incercand cu scobitoarea, aceasta ramane curata (fara coca pe ea).


        Truc:

         - in bucatarie trebuie sa fie cald din momentul in care va apucati de cozonac; sa nu fie curent, geam deschis, etc.
         - lasati ingredientele afara cu cateva ore inainte sa va apucati, pentru a fi toate la aceeasi temperatura (inclusiv ouale si drojdia)
        - puteti folosii orice alta umplutura: rahat, gem cu nuca, branza cu ou (ca la pasca, sau branza sarata), etc.
        - daca se intampla sa iasa un cozonac indesat inseamna ca nu s-a topit zaharul din aluat cum trebuie. Deaceea eu aleg sa il topesc in putin lapte proaspat pe foc. Asa stiu sigur ca nu va tine aluatul si il va lasa sa creasca.



         Acest cozonac nu impune limite in privinta umpluturii. Daca iti plac stafidele poti sa arunci cateva fie in crema, fie in coca.
         Nu este un cozonac extaordinar de dulce, deci se poate intrece putin masura. Nu exagera totusi, este pana la urma un cozonac cu crema.
         Cu cat este framantat mai bine aluatul, cu atat va fi mai pufos si va creste mai mult.

         Spor la treaba si sper sa va placa la fel de mult cat place familiei mele. Atat de mult incat au ajuns sa ma roage sa le fac macar cate un cozonac special pentru ei de sarbatori :)
        


                                                                                                     Bon Appétit!